psoriazis-deniplant.MyForum.ro

giurgiu · Trimis: 20/08/2006 22:55 Titlul subiectului: BOLILE ANEXELOR PIELII

BOLILE ANEXELOR PIELII

1.PARUL

Bolile parului reprezintă in practica dermatologica o problema din cele mai curente. Cauzele care produc afectiunile parului sunt variate, ca si diversitatea alteratiilor lui.

In general parul poate suferi urmatoarele modificari patologice:1. modificari de culoare, 2. modificari structurale, 3.modificari in ce priveste progresul lui exagerata in regiuni neobisnuite, 4. rarirea, mai ales in pielea capului, putand ajunge la calvitie.

1.Modificari de coloratie.

Incaruntirea este reprezentata de modificarile de culoare a parului spre nuanta deschisa ce se observa la unele persoane o data cu inaintarea varstei. In conditiile aratate, incaruntirea este deci un proces fiziologic. Factorii care determina incaruntirea nu sunt perfect elucidati; se sustine de unii ca bulbul nu mai cauzează pigmentul care coloreaza parul; altii sustin ca in decursul formarii parului intra in parenchimul lui bule de aer. Unele cercetari pe sobolani au demonstrat ca alimentatia lipsita de vitaminele complexului B si anume de acid pantotenic, ar produce o albire a parului.

Boli cronice, nevrite si traumatisme ale nervilor periferici cum ar fi si socuri nervoase dominante joaca un rol important, provocand incaruntirea uneori foarte rapida.

2.Modificari structurale ale parului.

Tricochiza sau tricoptiloza se caracterizeaza prin despicarea parului la extremitatea lui libera, in axa lui longitudinala.

Tricorexa nodoza se caracterizeaza prin aparitia unor mici nodozitati pe traiectul parului. La nivelul acestor noduli, parul se despica in filanmente si se rupe. Aceste alteratii sunt cauzate in majoritatea cazurilor, de spalari prea dese ale parului, de intrebuintarea periilor tari si a apei oxigenate concentrate in scopul de a transforma tentă aparului.

In afara de afectiunea de mai sus, amintim ca in dermatoze pruriginoase: eczema, prurigo, neurodermita, localizate pe regiuni paroase, prin repetate scarpinari, parul se toceste, se scurteaza, lasand la suprafata numai cateva bonturi. Eliminarea factorului mecanic, si vindecarea dermatozei, duc la refacerea parului.

Tricomicoza palmelina. Perii sunt inconjurati de multiple formatiuni granuloase constituite dintr-o ingramadire de micrococi, lipiti intre ei si de par printr-o masa cleioasa. Perii apar lipsiti de luciul lor natural, duri si ingrosati si, dupa felul microbilor, colorati in galbui, rosu, albastru si negru. Localizarea lor tipica este axila si rar, regiunea pubiana.

Tricoclasia idiopatica. Perii se rup in teritorii circumscrise fara vreo cauza decelabila. Localizarea obisnuita este dermă capului.

Triconodoza laqueata se caracterizeaza prin formarea pe par a unui sau doua noduri in bucla sau in lat, fara vreo alterare a firului de par.

Tricomalacia. In interiorul foliculului pilos parul se inmoaie si se rasuceste in spirala, constituind o formatiune usor proeminenta. La suprafata se observa o rarefiere a perilor.

3.Hipertricoza

Pe anumite teritorii, perii se maresc in volum, sunt mai grosi si mai numerosi. Factorii care determina hipertricoza sunt deosebit de variati; smulgerea frecventa a perilor, tulburari hormonale la prietene in varsta, virilismul, tratamente exagerate cu preparate gonadotrope masculine.

Hipertricoza se prezinta uneori de la nastere localizata pe regiuni intinse, acoperite cu peri grosi, bogati, avand la baza nevi pigmentari.

4.Caderea parului si alopecia

Caderea parului nu este identica cu alopecia, pentru ca nu fiecare cadere de par duce la alopecie. Alopecia(chelia) inseamna o lipsa circumscrisa sau totala, definitiva, a parului.

La indiferent ce cadere a parului trebuie sa precizam de la inceput urmatoarele doua particularitati clinice:

-daca aceasta cadere a parului este circumcrisa, adica daca apare in placi izolate, bine conturate, de marime variata, sau daca ea este difuza si se intinde pe teritorii mari.

-daca este conditionata de o suprimare functionala trecatoare a papilei, fara distrugerea ei, ea fiind prin urmare capabila sa-si reia functiile dupa disparitia cauzei nocive care a intervenit, parul refacandu-se sau daca ea este datorata unei atrofii a papilei, in care caz parul nu se mai regenereaza.

Alopecii reversibile

Ele pot fi articole de cauze fizice si chimice care actioneaza pe cale exogena.

Alopecia marginala traumatica se produce la soții prin tractiune exagerata la aranjarea coafurii, la intrebuintarea bigudiurilor. Localizarea ei este variata dupa regiunile care sunt lezate prin traumatisme.

Tricotilomania apare la bolnavi cu tulburari psihice sau la unii copii de scoala care au obiceiul sa-si smulga continuu firele de par.

Alopecia simptomatica apare dupa un soc chirurgical, obstretical, anestezii, dupa boli infecto-contagioase(scarlatina, tifos, gripa, pneumonie, etc.)aproximativ la 6-8 saptamani. Ea este caracterizata printr-o cadere difuza a parului. Uneori pielea prezinta o descuamatie furfuracee. Factorul patiogenic sta in legatura cu factorul etiogenic al bolii respective.

Aici putem incadra caderea parului care se observa la fete in perioada pubertatii. Ea corespunde alopeciei seboreice a barbatilor. Aceasta cadere este provocata de seboreea grasa, care face ca parul sa fie ca uns, iar pe pielea capului sa se formeze un strat de scuame groase. Bolnavele trebuie sa se spele mai des pentru ca sa indeparteze acest înveliș de grasime. Frecvent acesta seboree este insotita de o acnee vulgara. Factorul etiopatogenic este probabil endocrin. O alopecie similara bazata pe factori endocrini se observa la femei in varsta de 30-40 de ani si dupa menopauza. In genral, in aceste alopecii, perii se raresc; ei insa se refac, dar nu sunt atat de puternici ca inainte.

Alopecii ireversibile

Alopeciile ireversibile exogene sunt produse de diferite traumatisme, substante chimice sau de unele infectii locale, care distrug pielea impreuna cu papilele firelor de par, lasand cicatrice.

Alopeciile ireversibile de cauza endogena incep la pubertate, atat la fete, cat si la baieti. Parul devine gras, unsuros, iar pe pielea capului se formeaza un strat de scuame, constituite fie din scuame grase(seboreice), fie din scuame pitiriaziforme(pitiriazis)uscate. Dupa felul leziunilor initiale deosebim alopecia seboreica si alopecia pitiriazica. Uneori caderea parului nu este insotita de leziuni cutanate; alopecia prematura. Aceste trei variante au o simptomatologie identica; deosebirea consta numai in faptul ca la fete caderea parului este mai redusa, dureaza numai cateva luni, oprindu-se apoi, in timp ce la barbatii tineri caderea este progresiva, dureaza fara intrerupere ani de-a randul. pentru ca la varsta de 25-40 de ani parul sa fie complet cazut, lasand numai in zona periferica postero-laterala a pielii paroase, intr-un teritoriu cu un diametru variat, peri formand o cununa in jurul capului. In felul acesta boala ajunge in faza terminala caractererizata prin chelie. Pielea capului, in centru este lipsita de par, fomand un teritoriu asemanator lunii pline; pielea este subtiata, se poate increti in cute grosolane, este usor mobila pe straturile profunde, usor atrofiata, luceste si este neteda.

In faza initiala se semnaleaza un prurit discret, care se accentueaza seara la culcare.

Etiologia nu este cunoscuta. Se pot incrimina, ca in toate alopeciile, aceleasi cauze, tulburari nervoase probabil de origine centrala si tulburari endocrine. Uneori aceasta chelie este familiala. Este incitant ca la femei caderea parului se opreste, la barbati insa este progresiva.

Rezultatele terapeutice sunt modeste. Se pot intrebuinta dupa forma uscata sau uleioasa, pomezi sau lotiuni excitante. Intern se obtin efecte bune prin administrarea de acid pantotenic, vitamina A, vitamina H, antiseboreica.

2.UNGHIILE

Bolile unghiilor

1.Schimbarea culorilor

Culoarea normala a unghiilor este roz din cauza ca prin transparenta lamei unghiale se pot vedea capilarele patului unghial. Aceasta coloratie normala se poate modifica in diverse nuante. Coloratia alba se numeste leuconichie. Ea poate fi totala, adica sa intereseze unghia in intregime, ca in vitiligo, albinism, nevrite sau dupa afectiuni grave sau poate fi partiala. Leuconichia partiala este forma obisnuita a afectiunii si este numita curent leuconichie, fara alt calificativ. Ea se caracterizeaza prin pete de colorit alba care apar pe lama unghiala, pete care pot fi distribuite regulat(liniar etc.) sau neregulat. Aceste pete rasar de obicei la nivelul radacinii unghiei, de unde ajung spre marginea ei libera, o data cu cresterea ei. Aparitia leuconichiei este pusa in legatura cu afectiuni generale, mai ales de natura endocrina.

In icter, unghiile sunt galbene. In cianoza, stari casectice, colaps periferic, ele sunt violacee. In gangrena ele devin aproape negre. Tot negru apare si hematomul subunghial postraumatic, urmat de obicei de eliminarea unghiei.

2.Schimbarea formei unghiilor.

Cea mai frecvent intalnita modificare a formei este realizata prin asa-numitele unghii hippocratice. Ele constau in exagerarea convexitatii normale a unghiilor, care devin bombate ca sticla de ceas. Cauza probabila este un edem al patului si mai ales al matricei care, ridicandu-se, micsoreaza unghiul de crestere fata de falanga, astfel ca unghia se muleaza pe planul osos. Unghiile hippocratice se pot constata in urmatoarele afectiuni genrale: cardiopatii congenitale, endocardita lenta, supuratii si tuberculoza pulmonara, papilomatoza intestinala si osteoartropatia hipertrofiana Pierre Marie.

3.Schimbarea structurii unghiilor.

Santul arciform al lui Beau este un sant transversal, care apare in vecinatatea matricei si inainteaza o data cu cresterea unghiei spre marginea libera. Poate fi prezent pe una sau mai multe unghii. Aparitia lui se pune in legatura cu tulburari de nutritie, afectiuni generale piretice, intoxicatii.

La femei poate fi consecinta infectiilor sau traumatismelor de manichiura.

Depresiile sau eroziunile punctiforme se pot prezenta pe una sau mai multe unghii, sub forma unor excavatii rotunde care imprumuta unghiei profilul de degetar. Ele pot fi dispuse neregulat sau ordonate paralel, transversal sau longitudinal. Ele pot aparea dupa reumatism acut si in diverse dermatoze: eczema, sifilis, dar mai ales in psoriazis.

Santurile unghiale sunt dungi longitudinale, frecvent intalnite la batrani. Uneori se pot accentua intr-o asemenea masura incat pot provoca desprinderea unghiei, mai ales atunci cand se asociaza si o fragilitate accentuata.

Distrofia mediana canaliforma este o afectiune caracterizata prin prezenta unui sant longitudinal la una sau mai multe unghii. Acest sant este insotit de subtierea, la nivelul lui, a lamei unghiale, care devine friabila. Este o afectiune rara, probabil de origine nervoasa.

Hepalonichia este o afectiune caracterizata prin inmuierea unghiilor, care se deterioreaza sub actiunea macerata a secretiei sudorale, in hiperhidroza sau in paralizii spasmodice. Uneori, unghiile mai pot imprumuta aspectul alb-albastrui; ele au fragilitatea membranei interne a cojii de ou.

Sideratia unghiala este sindromul caracterizat prin oprirea in crestere a unghiilor.

Platonichia se caracterizeaza prin disparitia convexitatii naturale a suprafetei unghiale, aceasta devenind plana.

Koilonichia este inversarea curburilor unghiale, suprafata prezentand in centru o depresiune, nivel la care unghia este mai moale. Unghiile iau infatisarea unor lopeti. Se observa in anemii, eczeme.

Onicoschiaza se caracterizeaza prin dezlipirea unghiilor de pe pat. In cazul cand unghia noua creste normal pe pat, cele doua unghii se imbrica intre ele ca tiglele pe casa. Afectiunea aceasta se constata in onicomicoze, in toxicodermii grave, in psoriazis, in pemfigus.

Helconichia inseamna distrugerea partiala a unghiei, sub forma unei pierderi de substanta, care descopera astfel portiunea corespunzatoare patului, uneori semilunar.

Onicofagia este distrugerea marginii libere, prin obiceiul ce-l au unele persoane, mai ales copiii, de a-si roade unghiile. Afectiunea denota ticuri nervoase si necesita examenul unui psihiatru.

Uzura marginii libere se observa in anumite profesii si in dermatoze pruriginoase. Marginea devine lucioasa, neteda si concava.

Atrofia unghiilor se caracterizeaza prin subtierea lor, ele devenind papiracee. Suprafata lor devine ondulata, iar consistenta moale. Ele nu trebuie confundate cu unghia epidermica, care ia locul celei normale, dupa extirparea matricei, si care se formeza prin procese de keratinizare suplimetara a patului.

Anonichia este lipsa unghiilor. Ea poate fi totala sau partiala si e de obicei congenitala. Se poate intalni in hiperkeratoza ihtioziforma, in keratoza difuza congenitala si keratodermia palmo-plantara.

Ingrosarea unghiei se caracterizeaza prin faptul ca unghia devine tare, rigida, striata longitudinal sau transversal si se coloreaza in brun sau cenusiu. Ea poate fi congenitala, traumatica sau insoteste alte manifestari cutanate, ca leziuni palmo-plantare, leucoplazii bucale, etc.

Parakeratoza subunghiala se deosebeste de pahionichie, cu care se poate confunda, prin faptul ca lama cornoasa este de grosime nemodificata; totusi, marginea libera a unghiei este ingrosata prin numeroase scuame care ridica unghia de pe pat. Obisnuit se poate sa se insoteasca de modificari ale unghiei; ingrosare, striatii, etc.

Se intalneste in psoriazis, eczema, micoze, scabia norvegiana.

Copyright 2006. All rights reserved psoriazis-deniplant.ro